Oamenii neinsemnati, care ne cer ajutor, sunt trimisi de Dumnezeu

povestea ta

Acum doua nopti L-am intalnit pe Dumnezeu. Statea rezemat de zidul unei cladiri abandonate. Dincolo de el, casa Lui. Plangea. M-am asezat langa El sa-I spun sa nu mai planga.

Acum doua nopti am aflat ca Dumnezeu umbla descult si Ii e frig. Acum doua nopti L-am incaltat pe Dumnezeu. Ochii goi I s-au inseninat.

Acum doua nopti Dumnezeu a adormit in patul meu. Cand s-a trezit, zambea si m-a intrebat ce mai fac. Ii placea bucataria mea si orezul cu lapte. Ieri, pe degetele lui Dumnezeu, s-a topit inghetata de visine. Dumnezeu radea in hohote, de parca niciodata nu mai vazuse o inghetata topindu-se. Apoi I S-a facut foame si am impartit un sandvici.

Ieri, cand traversam strada, Dumnezeu m-a prins de mana. Ii era frica de masini.

Noaptea trecuta L-am pus pe Dumnezeu sa aleaga: acasa, casa de copii sau strada din nou. Nehotarat, Dumnezeu a ales strada. L-am lasat unde L-am gasit, cu ochii la fel de caprui si pustii. Noaptea trecuta L-am tinut pe Dumnezeu in brate. El plangea, eu plangeam.

Strangand in mana stanga ultimii 2 lei, Dumnezeu era atat de frumos…si atat de trist.

In amintirea Anicai, fetita nimanui, care m-a invatat ca, oricate esecuri m-ar imbratisa, dragostea cu radacinile in Cer nu se sfarseste in veci.

Iulia Cristina P.

Acest articol are 0 comentarii

Spuneti parerea: