SOS: Poluarea aerului dauneaza grav sanatatii

poluare

Potrivit datelor publicate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), 7 milioane de oameni mor prematur anual din cauze corelate cu poluarea – echivalentul aproximativ al populatiei unei tari precum Bulgaria. Din acest motiv, de Ziua Acţiunii Internaţionale pentru Protecţia Sanataţii şi Mediului, Asociatia Pro S.E.R.V. trage un semnal de alarma cu privire la efectele poluarii aerului asupra sanatatii si cheama la un comportament responsabil, in masura sa diminueze atat poluarea, cat si expunerea la sursele poluante.

La nivel mondial, poluarea afecteaza sanatatea a mai mult de 100 de milioane de oameni, in China, India, tarile Africii, Brazilia, SUA si Rusia, preponderent in marile aglomerari urbane si zonele industriale. Situatia este insa ingrijoratoare si in Europa si in tara noastra, chiar daca mai putin grava decat in zonele amintite. Statisticile OMS demonstreaza ca aerul poluat reduce durata de viata a unui cetatean european cu 8,6 luni, iar studii World Wide Fund (WWF) au desemnat Romania ca fiind una dintre cele mai poluate tari din Europa, din cauza defrisarilor ilegale si a utilizarii carbunelui in cantitati mari, ca sursa de energie.

Potrivit specialistilor, decesul determinat de poluare intervine fie ca efect direct si imediat, fie ca efect cumulativ si in timp – ultima varianta fiind si cea mai des intanita in patologia cauzata de poluare.

Studiile coreleaza poluarea cu afectiuni precum:

1. Bolile cardiovasculare:

O cercetare desfasurata la Universitatea Hasselt demonstreza ca poluarea afecteaza cordul mai mult decat cocaina, stresul sau oboseala. Cercetarea s-a bazat pe analiza a 36 de studii privind infarctul miocardic, cu luarea in considerare a mai multor factori declansatori, precum consumul de cocaina, consumul de marijuana, mesele copioase, emotiile negative, emotiile pozitive, oboseala, activitatea sexuala, expunerea la trafic, infectiile respiratorii, consumul de cafea si poluarea. Iar rezultatele unui alt studiu, realizat la cererea Comisiei Europene, REVIHAAP – „Date relative despre aspectele sanitare ale poluarii atmosferice in vederea revizuirii politicilor UE”, coreleaza poluarea cu diverse afectiuni, precum ateroscleroza. Jon Ayres, profesor de medicina respiratorie si a mediului la Universitatea Birmingham, confirma aceste studii prin afirmatii care sustin ca poluarea determina o crestere a riscului de probleme respiratorii si o „ingrosare” a sangelui, cu riscuri crescute asfel si pentru infarct.

2. Afectiuni respiratorii:

Specialistii de la Universitatea Louisiana considera ca in zonele urbane puternic industrializate exista o serie de radicali liberi mai periculosi decat cei identificati in fumul de tigara ori rezultati in urma arderii biocarburantilor, mai ales ca aceste surse, mai ales fumul de tigara, sunt pasagere. Astfel, un nefumator poate inhala, in zone poluate, cu peste trei sute de ori mai multi radicali liberi, cu efecte grave asupa sanatatii in general si aparatului respirator in special, inclusiv cu risc ridicat de cancer pulmonar.
Foarte afectati de poluare, pentru toata durata vietii, pot fi copiii si tinerii, deoarece lipsa aerului curat nu permite plamanilor sa se dezvolte la capacitatea normala, releva un studiu din SUA. Plamanii se dezvolta intre 10 si 18 ani, cu o perioada de prelungire la baieti. Dupa ce ating capacitatea pulmonara maxima, functia acestor organe poate sa ramana stabila pana la varsta a treia. Cercetatorii americani au facut un studiu pe un lot de 2.000 de copii, din 12 comunitati din sudul Californiei, urmariti in perioada de maturizare a aparatului respirator, cu masurarea nivelului capacitatii pulmonare si a celui de poluare din orasele in care subiectii isi aveau domiciliul. Rezultatele cercetarii au demonstrat ca tinerii care au trait intr-un mediu foarte poluat prezinta un risc de cinci ori mai mare de a avea o capacitate pulmonara scazuta, in raport cu subiectii de aceeasi varsta, care vietuiesc in zone mai putin poluate. Potrivit autorilor studiului, aceasta capacitate pulmonara scazuta, care presupune cel mult 80% din capacitatea pulmonara normala pentru varsta respectiva, va avea impact pe parcursul intregii vieti a individului si are efecte atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Ca efecte imediate, se pot inregistra raceli frecvente, iar pe termen lung, risc crescut de boli grave, respiratorii si cardiovasculare.
poluare
De altfel, poluarea aerului afecteaza caile respiratorii si sanatatea adultului inca din viata intrauterina, sustin oamenii de stiinta elvetieni. Un studiu realizat de specialisti de la Universitatea din Berna, pe un numar de 241 de bebelusi, demonstreaza ca influentele precoce asupra sistemului respirator determina o intensificare a maladiilor respiratorii la varsta adulta, si, implicit, o speranta de viata mai scazuta. Concluzia studiului a fost aceea ca frecventa respiratorie este influentata de gradul de poluare a aerului si cu cat frecventa este mai ridicata, cu atat inflamarea sistemului respirator este mai pronuntata si risca sa devina mai grava. Autorii studiului au ajuns la aceasta concluzie, pe baza observatiilor referitoare la faptul ca poluarea creste nevoile respiratorii ale fetusului, astfel incat cei afectati sunt nevoiti sa respire respire de 48 de ori pe minut fata de media de 42 de respiratii pe minut a fetusilor cu expunere scazuta la poluare. Cercetarea s-a realizat cu luarea in considerare a trei indicatori ai poluarii atmosferice: procentul de azot, cel al dioxiodului de azot si numarul de particule in suspensie din aer.

3. Boli neurologie si psihice sau disfuctii cognitive:

In SUA, regiunea Boston, printr-un studiu realizat pe durata a 10 ani, pe un lot de subiecti de 1.700 de persoane cu atacuri cerebrale, s-a demonstrat ca acestea survin cu precadere in zonele poluate si sarace in spatii verzi, cu o crestere a riscului dupa expunere intre 12 si 14 ore, chiar in situatii in care Agentia de Protectie a Mediului sustinea ca expunerea se poate face in conditii de siguranta.
In ceea ce priveste degradarea creierului si declinul cognitiv ca efect al poluarii, exista numeroase studii care valideaza aceasta ipoteza.
Un studiu american, efectuat pe parcursul a zece ani, pe un esantion de 19.500 de femei cu varsta cuprinsa intre 70 si 81 de ani, a demonstrat ca expunerea indelungata la poluare determina imbatranirea creierului si cresterea cazurilor de dementa senila si a altor afectiuni generate de degradarea functiilor cerebrale la persoanele de varsta a treia. Iar astfel de voci se ridica nu doar de peste ocean. In Germania, un studiu realizat timp de 20 de ani, pe un lot 400 de femei cu varste cuprinse intre 68 si 79 de ani, care au locuit pe toata durara cercetarii la aceeasi adresa, a evidentiat ca poluarea provoaca dementa timpurie. Potrivit oamenilor de stiinta, dementa nu este singura afectiune care se coreleaza cu poluarea si care ridica probleme semnificative pentru persoanele de varsta a treia, in acelasi registru putand fi incadrata si boala Parkinson.
Cognitiv, poluarea nu afecteaza insa doar persoanele care sunt varstnice si pentru care declinul sau vulnerabilitatea pot parea firesti. O cercetare desfasurata la Centrul pentru Sanatatea Copilului din Columbia a demonstrat ca poluarea atmosferica genereaza rezultate mai slabe la testele de inteligenta generala si verbala pentru copii, declinul fiind evidentiat de un scor cu 4,31 pana la 4,67 mai mic decat la ceilalti copii, la un test de IQ pe scara Weschler pentru prescolari. Studiul a fost desfasurat pe 249 de copiii din diverse zone ale orasului New York (Washington Heights, Harlem sau the South Bronx). Profesorul Shakira Franco Suglia, coordonatorul unui studiu realizat la Harvard School of Public Health din Boston, sustine ca acei copii care au fost expusi la o mai mare poluare au obtinut rezultate mai slabe la testele de inteligenta, memorie, vocabular si invatare, rezultatele poluarii asupra creierului fiind comparabile cu cele inregistrate la copiii ale caror mame au fumat zece tigari pe zi in timpul sarcinii sau la copiii expusi la plumb. Desi studiul a fost realizat pe copii, cercetatorii sustin ca rezultatele sunt aplicabile si la populatia adulta, care se poate considera cu un grad de vulnerabilitate mai scazut decat cel al batranilor sau al copiilor.
Degradarea cerebrala si a functiilor cognitive a fost pusa in evidenta si de studii pe animale. Tot pe teritoriul american, o cercetare realizata pe cobai la Universitatea de Stat din Ohio, demonstreaza ca poluarea afecteaza creierul si functiile acestuia, cu efecte asupra proceselor cognitive si a bunastarii psihice. Astfel, s-a conchis ca poluarea afecteaza invatarea si memoria si poate determina anxietate si depresie, rezultatele cercetarii fiind relevante si pentru oameni. Un alt studiu, realizat pe animale, dar relevant si pentru fiintele umane, a evidentiat ca poluarea determina disfunctii majore ale sistemului nervos central, prin tulburari senzoriale si de comportament. Aceasta cercetarea a fost realizata pe pesti, de catre Consiliul de Cercetare de la Centrul de Excelenta pentru Studiul Recifelor.
In privinta afectiunilor psihice la tineri, studii, realizate in Taiwan si Coreea de Sud, tari cu o rata de sinucidere ridicata, coreleaza poluarea si cu riscul de suicid. Astfel, oamenii de stiinta din Taiwan considera ca una din 14 sinucideri in randul tinerilor este provocata de astm, boala provocata in primul rand de poluare. Autorii studiului au monitorizat, timp de 12 ani, 163.000 de elevi, si au remarcat ca simptomatologia astmului a dublat predispozitia la suicid. Iar in Coreea de Sud, analiza a 4.000 de cazuri de sinucidere din 7 orase mari, a condus la concluzia ca poluarea poate mari predispozitia catre suicid si cu 10%.

4. Fertilitate, natalitate si sanatatea nou-nascutului:

Poluarea nu doar reduce durata de viata, ci si anuleaza sau diminueaza posibilitatea de a aduce pe lume noi indivizi, afectand fertilitatea, sporind riscul de avort si schimband dinamica populatiei, prin influentarea sexului bebelusilor. Astfel, un studiu realizat la Universitatea Pennsylvania pe 7.500 de femei, a evidentiat ca poluarea scade eficienta unui tratament de fertilitate cu 25%, la pacientele expuse, dar creste riscul de nastere prematura, greutate mica la nastere si malformatii. Tot in SUA, studiile au scos la iveala ca poluarea aduce si modificari ale sexului bebelusilor, cu o incidenta de 30% mai crescuta a celor de sex feminin, la mamele expuse la poluare.

5. Boli cancerigene:

Organizaţia Mondiala a Sanataţii (OMS), prin Agenţia Internaţionala pentru Cercetari asupra Cancerului (IARC), a anunţat includerea poluarii din aer printre factorii cancerigeni. Aceasta decizie a fost luata pe baza unor ample si indelungate activitati de cercetare si a unor statistici clare.
Statisticile medicale demonstreaza ca poluarea aerului provoaca, pe langa cancerul de plamani si alte tipuri de tumori maligne ale buzei, cavitatii bucale, traheei si bronhiilor, si alte tipuri de cancer, corelate mai putin evident cu factorii poluanti.

poluare

6. Boli endocrine:

Un studiu realizat in 1999 a aratat ca poluarea si riscurile acesteia sunt generate nu doar de altii, indivizi cu autovehicule sau organizatii productive. Poluarea o putem si noi face, in gospodariile individuale, de exemplu prin focurile de ardere a gunoiului menajer sau din alte surse ale gospodariei. Cercetarea a scos la iveala ca o familie de patru persoane care arde gunoiul in curte se face culpabila de producerea unei cantitati de dioxina similara celei eliberate de un incinerator de deseuri care deserveste un oras, dar care are instalatii specializate si autorizate. Iar fumul care rezulta din aceste arderi degaja, pe langa dioxina, si alte substante poluante care deregleaza sistemul endocrin.

7. Alte afectiuni:

Cercetatorii au studiat mai putin efectele poluarii aerului in alte directii medicale, desi au in vedere premise de studiu diverse, fiind asteptari de rezultate surprinzatoare, asa cum in specializarile mentionate s-a dovedit anterior.

Informatiile prezentate mai sus, pentru persoanele care nu au posibilitatea de a-si schimba locuinta sau locul de munca, pot starni anxietatea si sentimentul de neputinta. Exista insa si solutii, cel putin de atenuare a efectelor poluarii:
– Alegerea spatiilor vezi pentru miscare si recreere;
– Evitarea zonelor cu cladiri foarte inalte (care impiedica risipirea noxelor), dar si a celor cu trafic intens, iar daca acest lucru nu este posibil, evitarea spatiului din apropierea soselei;
– Aerisirea locuintei in mod deosebit dimineata sau seara, dupa ce caldura s-a temperat;
– Activarea si recreerea in aer liber mai putin in perioadele de canicula (caldura accentueaza poluarea si efectele acesteia) si mai mult pe racoare sau prin ploaie;
– Evitarea zonelor de agrement si de vacanta aglomerate cu masini, mai ales in zona litorala, vaporii de apa accentuand efectul poluant.

Noxele nu exista insa doar in afara casei si nu sunt provocate doar de altii. Avem propriul automobil si propriile gospodarii, care produc, prin diverse activitati pe care le desfasuram, poluanti pentru noi si pentru cei din jur. Si nu exista doar poluanti de exterior, precum cele date de focurile gospodaresti sau de gazele de esapament. Substante poluante degaja si produsele pe care le utilizam pentru curatenie si odorizarea locuintei, dar si anumite aparate, precum fotocopiatoarele, sau alte obiecte de interior. Identificarea surselor poluante si a efectelor acestora, precum si sugestiile pentru un comportament protectiv si preventiv, nu pot fi cuprinse intr-un singur articol. Fiecare cititor, pentru situatiile particulare din viata personala, se va informa, va analiza si va lua decizii, bineinteles cu calm si avand in vedere toti factorii implicati, fara exagerari si fara deturnari radicale de la cursul normal al vietii, ceea ce poate avea efecte mai grave, in plan psiho-social si chiar medical, decat poluarea.